Familii inrudite


Incepand cu anul 1730, timp de  aproape trei secole, familia Margarit s-a inrudit, atat prin legaturi de sange, cat si prin alianta,  printre altele, cu urmatoarele familii:

Fusea / Fussea;

Voinescu;

Bratescu;

Patrascu;

Dinu-Dorobantu;

Avadanei;

Passero;

Ivanescu;

Marmandiu;

Pitis;

Slavu;

Munteanu;

Enescu;

Facco.

FAMILIA FUSEA

Familia Fusea isi face aparitia in viata publica a orasului Targoviste la mijlocul secolului al XVIII-lea.In timpul razboiului turco-austriac (1736-1739), cand “intrand armiile puternicilor imparati intr-acest ticalos pamant” au facut “multa paguba… la toata politia, cu aprindere de foc si cu robii si cu multimi de jafuri”.Din documente se constata ca dupa distrugeri, negustorii locali s-au refacut, la mijlocul secolului al XVIII-lea piata fiind dominata de cateva familii importante, printre care si familia Fusea.

Primul membru mai cunoscut al familiei, Serban Fusea si sotia sa Stanca au avut 6 copii: Negoita, Constantin, Ion, Safta, Maria si Duminecă, stareta Schitului Fusea.

Mare proprietar de munti, solicitati pentru pasunat de pastorii braneni, Serban Fusea a organizat impreuna cu fiul sau Negoita si cu  Biv Treti Logofatul Carstea Voinescu, sotul fiicei sale Safta, o Casa de Comert, care a stabilit stranse relatii cu importanti negustori brasoveni.

Dintre targovisteni  Carstea Voinescu se evidentiaza, ocupand o pozitie dominanta; este consultat in privinta marfii ce urma sa fie cumparata la “Tarigrad”, fiind de nenumarate ori ” de mult ajutor cu vorbirile”, in scopul rezolvarii problemelor ivite. De asemenea, dispune de intermediari precum “chir Thanase bacan”, considerat “omul jupanului Cirstichi Voinescu”.

La 6 august 1776, boierul Carstea Voinescu avea de primit sume importante de bani de la “jupan Petcut”, ceea ce arata amploarea si statornicia legaturilor comerciale.

Despre relatiile de afaceri cu socrul sau, Serban Fusea, aflam cum “au avut pe acele vremi alisverisuri cu socra sau, dar inca in viata fiind, s-au socotit amandoi si s-au izbranit prin zapis, care zapis s-au scris cu insusi slova ceaus Radului cumnatul dumisale cel mare”.

Negoita Fusea, casatorit cu Ilinca, fiica Starostelui de negustori Margarit din Bucuresti, este intalnit printre documentele brasovene, dar mai rar.

Acesta a fost ctitor de biserici, dar s-a implicat de asemenea si  in repararea a numeroase lacase de cult  preexistente: „Sf. Paraschiva” din Targoviste,  biserica din Pietrosita, construita intre anii 1765-1767, avandu-l ca pictor pe “Ionu zugravu ot Brasovu”, bisericile din Branesti, Bezdead, Schitul Fusea, ctitorit impreuna cu tatal sau, Serban Fusea.

La 1788 “incepandu-se razmirita” intre Austria si Imperiul Otoman, pastorii din Transilvania au mers cu oile “in niste munti pe hotaru Tarii Romanesti ai unui boier anume Carstea Voinescu”. Inca “incepandu a umbla turci pe la munte…” acestia s-au retras fara sa foloseasca pasunea. Acum se plangeau ca boierul cerea” sa-i platim pasunea muntelui”.

Printre posesiunile familiei se afla si satul Fusea. Acesta   si-a luat numele de la proprietarul mosiei pe care se afla, respectiv Cristache Fusea (1820-1890), fost deputat în Divanul Ad-hoc la1859, descendent al boierului Dumitrascu Fusea (1670 – 1750). Mosia Fusea s-a desprins din mosia Dâmbovicioara si reprezinta acea parte de pamânt cu care a fost înzestrata Maria Dâmboviceanu la casatoria sa cu boierul Cristache.

Intre descendentii familiei Fusea se numara:

Grigore Alexandrescu, prin mama sa, Maria Fusea, Paharnic, poet, fabulist  casatorit cu Raluca, fiica Banului Toma Stamatin, ctitor al bisericii „Sfintii Voievozi – Stamatinesti”( 1789 – 1798). Din casatoria celor doi, a rezultat o fata, Anghelina. (Stamatinestii, ale caror radacini coboara pana la un Armas al lui Stefan cel Mare, erau inruditi printre altele cu familiile Milo, Rosetti si Sion).

Ion Alexandru Bratescu – Voinesti, stranepotul lui Negoita Fusea si al Ilincai, scriitor, judecator, membru al Academiei Romane.

Nicolae  Andronescu, Logofat, Presedintele Sfatului Orasenesc (Primar) Targoviste intre anii 1831-1832.

Constantin Fusea Presedintele Sfatului Orasenesc (Primar) Targoviste intre anii 1860-1861.

Nita Fusea Presedintele Sfatului Orasenesc (Primar) Targoviste intre anii 1876-1877 si 1878-1880.

Ecaterina Andronescu, casatorita cu Mihai Cornescu, fiul generalului Ion Cornescu.

Smaranda Gheorghiu (Maica Smara), descendenta a familiilor boieresti Andronescu si Vladescu, (sec. al XVI-lea) institutoare, om de litere, protectoare a invatamantului romanesc. Zoe Garbea Tomellini, fiica Maicii Smara si sotia Consulului General al Romaniei la Genova si sora sa, Magdalena, ing. Paunescu.

Constantin Andronescu, medic, profesor universitar, fratele Smarandei Gheorghiu, casatorit cu Principesa Alice Ghika, dand nastere ramurii Andronescu-Ghika.

 

FAMILIA DINU-DOROBANTU

Primul membru cunoscut al acestei familii este Nicolae Dinu, ce traia in anul 1790, in satul Viforata.

Unul din fiii sai, ce se numea tot Nicolae (n. 1828 – m.1930), a luptat in Razboiul de Independenta de la 1877. La finele secolului al XIX-lea, acesta a ocupat o perioada si  functia de Primar al comunei Viforata.

 A avut 3 fete si 2 baieti, dupa cum urmeaza: Smaranda, (n. 1872) casatorita cu Ionita Pascale ( n. 1869 – d. 1943),  Neacsa, casatorita cu Ionita Margarit, Maria, casatorita cu Nita Dumitru, Gheorghe, functionar si Vasile, subofiter casatorit cu Luxita.

Printre urmasii acestora se numara:

Gheorghe Pascale, colonel, avand studii de specializare La Academia Militara  Saint – Cyr – Franta; profesor de matematica al M.S. Mihai I de Hohenzollern – Sigmaringen, casatorit cu Mioara Serbescu, profesoara de limba franceza, sora colonelului de Stat Major si ulterior, generalului Serbescu. Fiul lor, Ovidiu Pascale, medic primar in Bucuresti, casatorit cu Daria, avocat, avand la randul lor o fiica Alina.

Nicolae Pascale, colonel, sef de unitate,   casatorit cu Attilia Facco, profesoara, fiica lui Riccardo Facco, antreprenor de lucrari publice.

Salomeea Pascale, invatatoare, casatorita cu Dumitru Sanda, profesor de limba si literatura romana, director de scoala.

Mihaela Sanda, (n. 1961) licentiata in biologie si biochimie in cadrul Universitatii Bucuresti; studii postuniversitare la Budapesta si un doctorat in S.U.A. Stabilita in Miami.

Emanuela Sanda, (n.1967), absolventa a Facultatii de Medicina din Craiova, casatorita cu Sandru Alin, inginer.

Aurelia Sanda (n.1939), profesoara si director de liceu in Sinaia, casatorita cu Radu Ghica Moise, profesor, poet, autor al unor monografii despre  Sinaia, director al Casei de Cultura a municipiului Sinaia,  cetatean de onoare al acestui oras din 26.02.2004, nepotul  mosneanului Dumitru Ghica Moise, din Lopatari-Buzau, erou in Primul Razboi Mondial.

Ecaterina Pascale, casatorita cu Victor Barloiu, proprietar fabrica de cherestea, fiul Mariei si al negustorului Dumitru Barloiu de la Rucar. Inrudit cu acestia este si generalul Viorel Barloiu, doctor in stiinte militare, Consilier de Stat, secretar al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Ofiter al Ordinului „Steaua Romaniei” si cavaler al „Legiunii de Onoare”.

Alexandrina Pascale, invatatoare, casatorita cu Traian Furtuna, profesor de matematica, director de scoala.

Cornelia Pascale, inginer chimist.

Rodica Pascale, inginer, casatorita cu Ioan Dobrica, inginer, fiul avocatului Ilie Dobrica, director Banca Comerciala si Industriala si al doctoritei Dobrica.

 Constantin  Pascale (n. 1917 – d. 1952), capitan de aviatie la Timisoara.

 Alexandru Pascale (n.1918 – d. 1944), mort pe campul de lupta al celui de-al Doilea Razboi Mondial, la numai 26 de ani, cu gradul de sublocotenent.

Mandra Luminita Maria Pascale, inginer constructor, casatorita cu Ion Selaru, inginer constructor, avand un fiu, Vladimir Mihai  Selaru, inginer constructor, economist, Deputy General Manager al Bank of Cyprus Romania, branch manager Finansbank Romania, vice-presedinte UniCredit Leasing Romania, casatorit cu Anca Monica, inginer, si o fiica, Romanita, jurist si economist, maritata cu agronomul grec Charalampos Paraskevopoulos, doctor in microbiologie.

Domnica Sanda, inginer, casatorita cu George, inginer silvic, Aurelia Sanda profesoara, Mihai Sanda inginer.

Cornelia Barloiu, (n. 1940) terapeut, locuieste in S.U.A., la Boston.

Maria  Barloiu (n. 1938) farmacista, sora precedentei, casatorita cu Constantin Danau (n. 1926 – d.1995), inginer agronom, avand fiu pe Radu, (n.1957)  inginer mecanic, casatorit cu Stela, inginer mecanic. Fiii lor sunt: Victor (n. 1987) licentiat in Finance Business la Universitatea din Washington D.C.  si Daniela (n. 1992), studenta a Facultatii de Arhitectura din New York, unde familia este stabilita de aproape 40 de ani.

Rodica Furtuna, profesoara de franceza, director de scoala, casatorita cu Dragomir Ioan Anton (n.1923 – d. 2007) inginer proiectant.

Elisabeta Dumitru, casatorita cu Gheorghe Simionescu, functionar.

Gheorghe Dumitru, ofiter de aviatie.

Maria Grodnischi, nascuta Simionescu medic reumatolog, casatorita cu Dan Grodnischi, farmacist, avand o fiica medic.

Angela Dinu-Dorobantu, casatorita cu Veleki, subofiter.

Tita Dinu-Dorobantu, casatorita cu Rosu, subofiter. Fiica acestora, Aghatia Rosu, farmacista, casatorita cu Ionel Pitis, inginer, consilier local, directorul intreprinderii “Steaua electrica” – Fieni, proprietar ferma pomicola si zootehnica, fiul mosierului Paul Pitis si stranepotul lui Tudorache Pitis, proprietarul hanului si teatrului „Pitis”.

Maria Pascale, casatorita cu Vasile Patrascu, subofiter.

Mariana Patrascu, casatorita cu Gheorghe Otelea, capitan, contabil-sef .

Mihai Patrascu, inginer de mine, director al Statiei de Cercetari Miniere Petrosani,  casatorit cu Adela Varga, invatatoare.

Stefan Otelea, inginer, director fabrica de mobila, casatorit cu Ana, inginer, consilier in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, avand fiu pe Ion Georgian, consilier juridic, consilier HVB Bank.

Codrut Munteanu, doctor in stiinte medicale, specializat in chirurgie endocrina; Director al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament „Munposan ’94”; Decorat in 2004 cu „Crucea Patriarhala pentru Mireni” de catre P.F. Teoctist, casatorit cu Mara Munteanu, doctor endocrinolog.

Elena Pascale, casatorita cu Nicolae Brabete avand de fii pe : Vasile Brabete, (Coco) (n. 1925 – d. 1995) colonel, medic militar, casatorit cu Georgeta;

Aurica (Ita), (n. 1923 – d. 2003), economist, casatorita cu Stanescu Dumitru, profesor de limba si literatura romana, avand o fiica Ileana Rodica (n. 1958) inginer chimist, casatorita cu Filip Petre Corneliu (n. 1960) inginer electromecanic naval.

Petre Valentin Filip,avand studii de Farmacie la Montreal, Canada, unde s-a stabilit cu familia, avand dubla cetatenie din anul 2003.

Constantin, economist, contabil -sef, casatorit cu Elena Mocanu, invatatoare. Nepoata lor, Medeea Laura (n. 1976), consilier de probatiune in cadrul Ministerului Justitiei. 

FAMILIA PASSERO

Familie de origine italiana, vatra familiei fiind orasul Vittoria, provincia Ragusa, Sicilia.

Orasul Vittoria, aflat la 25 de km de Ragusa, a fost fondat la 24 aprilie 1607 in onoarea contesei Vittoria Colonna si se afla pe una dintre cele mai intinse campii ale Siciliei, cunoscuta in timpuri stravechi drept “   Mesopotamia Siciliei”.Zona unde se afla acum orasul are radacini stravechi, fiind locuita, inca din antichitate de catre primii crestini si ulterior de catre bizantini.

In secolul al XVII-lea, intreaga zona apartinea contelui de  Modica Luigi III Henriquez Cabrera casatorit cu Vittoria Colonna. Dupa moartea acestuia, unul din consilierii Vittoriei, un anume Ipolitto Riquetti, i-a sugerat acesteia constructia unui punct de comert in locul numit “Costa degli scoglitti”.

Primul membru cunoscut al familiei Passero este Giovanni care avea la 1805 o mica manufactura de incaltaminte. De la sotia sa Clarice a avut 2 fii: Piero ( a continuat afacerea familiei), casatorit cu Alessandra si Riccardo, avocat, casatorit cu Maria -Grazzia del Pierfrancesco.

Fiul lui Piero si al Alessandrei, Gianfranco,  a administrat  manufactura familiei si a fost  casatorit cu   Lodovica – Alessandra – Augusta Rizzi fiica lui Lodovico Rizzi, capitan in marina comerciala.

Fiul lor, Giovanni, s-a ocupat o mare parte din viata, asemenea unora din antecesorii sai, de manufactura de incaltaminte. De asemenea, el a fost si directorul cinematografelor orasului Vittoria. Casatorit, la 1919, cu Rosa Noto del Petraro a carei familie era originara din Palermo.

Urmasii lui Giovanni si “Rositei” au trait cea mai mare parte a vietii la Torino.

Acestia sunt:

Giovanni, cel mai mare din fii, colonel;

Maria, (n. 1937 – d. 2011) functionara, casatorita cu Mario, psiholog, avand impreuna un fiu.

Salvatore, nascut in 1940, casatorit mai intai cu Marina della Casa si ulterior cu Mariana Avadanei, proprietara restaurant  “Sicilia”, director societate comerciala.

Copiii lui Salvatore, din prima casatorie sunt Riccardo (m. la 24 de ani) si Cyntia, asistenta medicala, casatorita cu Roberto. Cei 2 au o fiica.

FAMILIA AVADANEI

Originară din Moldova, Iaşi, familia Avadanei se ocupa, in  ultimele decenii ale secolului al XIX-lea cu negoţul de vite.

Un Sava Avadanei era căsătorit in 1910 cu Maria, fiica Maicii Elena şi sora Arhidiaconului Dosoftei Chirica.

Aceştia au fost părinţii lui Sava, mort tânăr şi ai lui Constantin ( n.1915 – m.1997).

Mort pe frontul Primului Razboi Mondial, la cateva luni dupa nasterea lui Constantin, Sava a fost urmat un an mai tarziu de “iubita Marie” asa cum isi alinta el sotia in scrisorile trimise din transee. Aceasta a murit in timpul epidemiei de tifos din anul 1916.

Ramas orfan, Constantin a fost crescut de catre unchiul sau, Arhidiaconul Dosoftei, la Manastirea Neamt. De-a lungul anilor petrecuti aici a invatat, constient fiind ca datorita situatiei sale, studiul va fi singura cale de reusita in viata.

A cunoscut cativa oameni deosebiti: pe viitorul Patriarh Nicodim si pe cel care, ani de-a randul, ii va fi ca un frate, viitorul Patriarh Teoctist.

In timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, in urma participarii la luptele date la Odessa, lui Constantin i-a fost conferita decoratia “Barbatie si Credinta cu Spade” clasa a III-a.

In anii ce au urmat, acesta a primit “Crucea Comemorativa “ a Celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Dupa razboi, mutandu-se la Bucuresti, Constantin a fost numit Director de Cabinet in Ministerul Cultelor.

In 1946, cu ocazia participarii la reprezentatia unei piese la teatrul “Nottara”, a cunoscut-o pe tanara Elena Margarit, ( n. 1924 – m. 16.03.2009 ) cu care s-a si casatorit, in cursul aceluiasi an.

De la aceasta, a avut doua fiice:

Mariana Avădanei – Passero ( n. 1957) – Chimist, consilier juridic, titular birou de mediator, propietar restaurant „Sicilia”, director societate comercială româno – italiană, căsătorită cu Dumitru Oană, (Titi) (n. 1951) şi ulterior cu Salvatore Passero (Silvio) ( n. 1940), avand din prima casatorie un fiu.

Natalia Lacramioara Avădanei  (n.1951 – d.2013) – Asistentă medicală, căsătorită cu Nicolae Pleşa, având la randul lor o fiică şi 3 fii.

Fiul Marianei  este:

Eduard Andrei Oană  (n. 1979) – Consilier juridic, licențiat in științe administrative, manager, director administrativ, coordonator centru de recuperare neurologica pentru persoane cu dizabilități, trainer, membru in Consiliul Director al Asociației „Niciodată singur – Prietenii Vârstnicilor”, alături de Fundația „Principesa Margareta a României”, Vicepreşedinte al Institutului de Sexologie Clinică şi Psihoterapie.

Fiii Nataliei sunt:

Nicolae (Nunu) Pleşa – Inginer IT, manager societate comercială, căsatorit cu Claudia, economist, şef departament C.O.S. Târgovişte, având o fiică, Ana Maria;

Crina – Asistentă medicală, având din prima căsatorie cu Marius Teodorescu, asistent medical, un fiu Cezar Nicolae; recăsătorită cu Daniel Ostafi, profesor de sport. De menţionat că acesta are la rândul său din prima căsătorie, un fiu, Vincenţiu – Marius Ostafi, diplomat, secretar II, Şeful Secţiei Consulare a României la Tbilisi, Georgia, şi o fiică, absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Bábes Bolyai” din Cluj.

Dan Mihai Pleşa – Asistent medical, căsatorit cu Violeta, asistentă medicală, având un fiu Mihai.

Sorin Pleşa – Asistent medical, căsatorit de două ori, mai intâi cu o juristă, membră in consiliul director al Spitalului din Găeşti şi ulterior cu o asistentă medicală.

 

FAMILIA FACCO

„Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, prin anii 1880-1890, un val de refugiati din Italia  poposeau la Calarasi, la invitatia regelui Carol I, care-i adusese sa colonizeze Ialomita si care se gandise, desigur, la mana de lucru ieftina si calificata a italienilor, constructori constiinciosi si mesteri cioplitori in piatra prin traditie. De aici, unii au fost angajati la lucrari de mari dimensiuni in Bucuresti sau in orasele mari.Cei care s-au indreptat spre Targoviste au avut in vedere importanta comunitatii romano-catolice din acest oras.

In fosta capitala a Tarii Romanesti, italienii se adapteaza bine la viata economica, sociala si spirituala a orasului.Vestiti constructori, stapanind ca nimeni altii arta mozaicurilor inca din antichitate, ei isi transmit mestesugul din tata in fiu.

Grupati dupa regiunile de provenienta (Udine, Venetia, Roma), ei incheiau contracte matrimoniale pe criteriul vechilor legaturi de prietenie intre parinti: De Simon cu del’Basso si cu Biani; Zaccarelli cu Listuzzi, etc. La inceput cu totul accidentale, casatoriile mixte tind sa devina un lucru obisnuit: Biani cu Rosu; del’Basso cu Alemanut.” (Gloria Gabriela Radu – Constructori Italieni la Targoviste)

Printre acestia, in primii ani ai secolului XX il intalnim pe Riccardo Facco, (n. in 1886 – m. 1946 in Tgv), care impreuna cu fiul sau Antonio era antreprenor de lucrari publice.

Ricardo a fost casatorit in doua randuri, mai intai cu Agnes, decedata in 1920 si ulterior cu Anna del’Antonio.

Dintre urmasii acestuia amintim alaturi de Antonio pe:

Giovanni, profesor de limba italiana. Acesta a profesat la Timisoara si Brasov.

Amalia, casatorita cu Ion Boga, proprietar fabrica de mobila.

Beatrice Vittoria decedata la Bucuresti in timpul cutremurului din 1977.

Elvira, functionara, casatorita cu Radu Scarlat, contabil, avand 2 fiice: Gloria Gabriela, muzeograf si publicist, presedinta Asociatiei Italienilor din Targoviste si Ciresica, contabila, casatorita cu Constantinescu, economist, director regional al B.N.R., avand la randul lor o fiica, Sanziana, biolog.

Attilia, profesoara, casatorita cu Nicolae Pascale, colonel, sef de unitate. Acestia au doua fiice: Mandra Luminita Maria, inginer constructor casatorita cu Selaru Ion, inginer constructor,avand doi copii: Vlad si Romanita, si Rodica, inginer chimist, casatorita cu Ioan Dobrica, inginer, fiul avocatului Ilie Dobrica, director Banca Industriala si Comerciala si al doctoritei Dobrica.

FAMILIA PITIS

Primul membru al familiei Pitis, atestat istoric, este negustorul Petru Pitis, pomenit alături de alții in documentele  brasovene din anii 1555 – 1558, ca locuitor al „Prundului”, actuala Piața a Sfatului din Brașov .

Familia este originara din Scheii Brasovului, iar numele unora din membrii ei încep sa apară mai des in documentele vremii in a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Timp de mai bine de 250 de ani aceasta familie a dat numerosi preoti, juristi, directori, oameni de cultura si priceputi negustori.

Intr-un interviu realizat in anul 1999, cu prilejul instalarii lui Florian (Motu) Pittis, membru al acestei familii, in fotoliul de director al Radio Romania Tineret si republicat in nr.782/2007 al “Formulei As”, acesta declara:

„Tatal meu a fost cel ce a „tinut” genealogia. Primul Pittis despre care a aflat tata, a fost preotul Bonifachie Pitis din Scheii Brasovului – un stra-strabunic al meu. Atestat istoric este faptul ca in gradina stra-strabunicului meu, Anton Pann i-a dat lui Andrei Muresianu muzica pentru “Desteapta-te Romane!”… Un fiu al lui Bonifachie Pitis a coborat la Bucuresti – si din spita asta ma trag eu…

–         Pitis cu doi “t” e corect?

–         Nu, Pitis cu un “t”.Cu doi de „t” l-a scris jandarmul care mi-a facut actul de nastere. Si tatalui meu i-a fost un fel de lene sa indrepte aceasta greseala. Asa ca pentru unii – eu sunt Pitis cu doi de „t”.A mai existat un Pitis la Targoviste – care a avut hotelul si sala de teatru “Pitis”. Familia noastra a fost mare si destul de raspandita…”

Mai mult de atat, referindu-ne la cele relatate de Florian Pittis, am gasit detalii importante intr-o consemnare autobiografica manuscrisa a discipolului lui Anton Pann, George Ucenescu, angajat al bisericii “Sf. Nicolae” din Scheii Brasovului, consemnare aflata in prezent intre documentele apartinand muzeului “Casa Muresienilor” din Brasov:

“ Poetul Andrei Murasanu, ca rudenie cu parohul Bonifatie Pitis, venea vara des la gradina parohului pentru aer si pentru cirese. Sosind furiosul an 1848, poetul cauta o melodie dupa care sa compuie pentru acest an un sonet care sa se cante intre amicii ce era sa se adune la gradina parohului pentru o petrecere de seara cu mancari si beuturi in onoarea cireselor. Am cantat multe cantece de proba, iar sosind la urmatorul cant, “Din sanul maicii mele” si cantandu-l, a ramas poetul pe langa aceasta melodie”.

Bunic sau unchi al lui Bonifachie Pitis a fost preotul si ulterior protopopul Voina Pitis. Numele acestuia este legat de constructia Bisericii “Sf. Treime pe Tocile” din Scheii Brasovului.

In 1819 s-au ridicat in curtea bisericii „Sfanta Treime” doua chilii, prin stradania primului paroh, Voina Pitis. La altarul noii biserici au slujit printre altii si nepotii acestuia, Bonifatie Pitis si Dimitrie Orghidan, acesta din urma, provenind dintr-o veche familie de negustori de origine aromana, venita in Ardeal in primii ani ai secolului al XVIII-lea, dar avand stramosi atestati istoric inca din sec. al XVII-lea.

Intre numele inscrise pe crucile din cimitirul bisericii aflam pe cel al preotului Bonifatie Pitis si al lui Vasile Greceanu, ginerele lui Andrei Muresianu.

Este cazul sa amintim si cativa membri ai unor neamuri cu care familia Pitis s-a inrudit de-a lungul timpului:

Iacob Mureseanu (1812-1887), proprietarul “Gazetei Transilvaniei” si academician. Casatorit cu Sevastia Nicolau, a carei ruda, Eufrosina, membra a importantei familii brasovene Ciurcu, a fost mama lui Zoe Voinescu ce se va casatori la randul sau cu negustorul Nicolae Dima    ( 1786 – 1852).

Acestia vor fi parintii compozitorului Gheorghe Dima (1847 – 1925), casatorit mai intai cu Maria Florian, membra a familiei Ciurculestilor si ulterior cu Maria Bologa, fiica lui Iacob Bologa, consilier aulic al Transilvaniei si vicepresedinte al societatii A.S.T.R.A.

Prin aceasta, familia Muresianu s-a inrudit cu Sextil Puscariu, marele lingvist si academician, si cu Ioan cavaler de Puscariu, innobilat prin decret al imparatesei Maria Tereza, casatorit cu Stana Circa de Gambutz al caror fiu a fost printre altii, cavalerul Iuniu de Puscariu, vice –  consul la Tanger. De asemenea, cu familia boiereasca Buiucliu din Moldova, in urma casatoriei Doricai Puscariu , sora lui Sextil Puscariu, cu generalul Iorgu Buiucliu.

Andrei Muresianu ( 1816 – 1863) fiul lui Toader Muresianu si a Eftimiei Sarateanu, absolvent al Facultatii de teologie din Blaj, a lucrat printre altele ca traducator gubernial la Sibiu. El este autorul poeziei “Un rasunet” care va deveni dupa 1989, sub denumirea “Desteapta-te Romane!” imnul de stat al Romaniei.

Ca o paranteza, vom aminti  faptul ca in studiile sale, cunoscutul istoric Alexandru Filipascu ( n. 1902 – m.1952) a identificat familia Muresianu ca fiind o ramura a familiei nobiliare maramuresene Chindris, alias Balea de Ieud, cu nobletea reconfirmata la 1752, care la randul ei, descinde in linie directa din Sas, fiul lui Dragos Voda, descalecatorul Moldovei (sec. al XIV-lea).

Nicola Duma venit in Brasov in 1709,  casatorit cu Zamfira, din stravechea familie nobila fagaraseana Mone de Also – Venicze (Venetia de Jos).

Medelnicerul Dumitrache Duma.

Ion (Enache) Nicolau Dimitropol, nãscut 1786, decedat 1868 ( descendent al familiei von Duma, innobilata de Imparatul Austriei la 1734 ) a luat, dimpreunã cu fratele sãu, numele Dimitropol (ceea ce în greceste înseamna: fiul lui Dumitru), pentru a se deosebi de ceilalti Nicolau, înruditi sau straini. Cãsãtorit cu Luxita,  fiica clucerului Iordache Niculescu din Câmpina.

Anastasia Nicolau, casatorita la 1772 cu Pana Cernovodeanu, fratele „Arhon Serdarului” Constantin Cernovodeanu.

Ecaterina Nicolau, casatorita la 18 mai 1788 cu munteanul Hagi Dimitrie Bobescu, tatal Serdarului Constantin Bobescu.

Polixena Nicolau, casatorita cu Nicolae, boernas si magistrat în Câmpina.

Mihail Nicolau, stabilit la Câmpina, apoi la Târgoviste, cãsãtorit cu Sultana, fiica lui Anastasescu si a Tudoritei, din neamul boierilor Balaoriu din Ploiesti.

Gheorghe Nicolau (1770-1851) casatorit cu Maria Lecca, matusa pictorului Constantin Lecca.

Vasile Nicolau Dimitropol, om politic, primar al orasului Targoviste, prefect, deputat si senator în Târgoviste si Bucuresti.

Dintre urmasii lui Bonifachie Pitis, unul a venit la Bucuresti. Din acesta a descins Nicolae Pitis, care a fost, in perioada interbelica comandor aviator, sef de scoala de pilotaj, comandant de escadrila:

“A  schimbat garda la palat, a luat masa cu regele – de fapt cu amandoi. Si cu… Carol al II-lea si cu Mihai” (Formula As-nr. 782/2007).

Casatorit cu Ana, care a avut pana in 1953 un atelier de croitorie. Aceasta a lucrat o perioada si ca secretara de scoala.

Fiul acestora a fost celebrul Florian Pittis ( 04.10.1943 – 05.08.2007), omul care a marcat o generatie. Acesta a fost actor la teatrul “Bulandra”, regizor, traducator,cantaret de muzica folk, o voce nelipsita a “Teleenciclopediei”.

Intemeiaza in 1992, impreuna cu Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Vladi Cnejevici, formatia “Pasarea Colibri” in care activeaza pana in 2001.

A avut propria emisiune radiofonica: “Pittis Show”. In 1998 a devenit director al postului Radio Romania Tineret. A fost casatorit cu Niculina (Anda), educatoare.

Primul membru al familiei mentionat pentru intaia data in Targoviste, a fost pe la 1870, Tudorache Pitis, proprietarul hotelului si teatrului Pitis.

Printre neamurile cu care ramura targovisteana a familiei s-a inrudit, amintim:

Familia Athanasiu, din care Dimitrie Athanasiu a fost primar al orasului in perioadele: 19.11.1898 – 20.05.1899 si 24.11.1902 – 11.01. 1904.

Familia de negustori si magistrati Slavu din care Petru Slavu a fost Primar al Targovistei in 1938.

Familia Nogy, din care Gheorghe Nogy a fost director al Termocentralei Doicesti.

Familia Chiriachez.

Familia Calafeteanu, prin procurorul Calafeteanu, Mirela Calafeteanu, medic, consilier in cadrul Directiei de Sanatate Publica Dambovita, doctor in Oloron – Sainte – Marie, Franta si Alexandra Calafeteanu, designer vestimentar si fashion editor al revistelor ” Diva ” si „Unica”.

Este de mentionat faptul ca la 1787, cladirea viitorului hotel exista si se afla in posesia Biv- vel Serdarului Dumitrache Papazoglu ce o cumparase de la Caminarul Geartoglu si care la randul lui achizitionase terenul si Biserica “Sf. Nicolae” aflata pe el, de la manastirea “Hurezu”.

In 1880, Constantin Gheorghe Cosma vinde lui Tudorache Pitis hotelul “Filip”, cumparat de la proprietarul ce-i daduse numele in 1873.

Potrivit actelor, “hotelul situat in suburbia Stelea se compunea din 2 etaje cu 12 camere in etajul de sus plus alte 2 dependinte si 4 pravalii, avand si cinci camere ale lor la etajul de jos, alte sapte odai pe ambele parti, in curte, tot etajul de jos, cu grajd, o magazie, un sopron, trei pivnite plus alte dependinte”.

Dupa 1890, printre evenimentele importante desfasurate in oras, un loc aparte il ocupau spectacolele organizate la Teatrul Pitis, gazduit in cladirea hanului.

In 1914, terenul si cladirea se aflau in posesia lui Dumitru Pitis, pentru ca in 1931, acesta sa se afle in proprietatea lui Constantin D. Pitis.

Fratii lui Constantin, fiii lui Dumitru Pitis au fost Dumitru, Nicolae, cunoscut avocat si Paul Pitis, mosier.

Acesta  a fost casatorit cu Vasilica (Sica) Pantelimon, al carui tata era, la inceputul secolului XX, inspector financiar.

Dintre urmasii acestuia din urma amintim pe:

Ionel Pitis, inginer, director “Steaua Electrica”- Fieni, consilier local, proprietar ferma pomicola si zootehnica, casatorit cu Agatia, farmacista, fiica Titei, nascuta Dinu-Dorobantu si a subofiterului Rosu.

Mirela Pitis, inginera, casatorita cu Crisu Pavlovici, proprietari depozit en – gros.

Georgian Pitis, inginer, casatorit cu Corina Dumitru, inginera.

Rodica Pitis, functionara, casatorita cu Valentin (Tutu) Grozescu, arhitect, director al Institutului de Proiectari Dambovita.

Gheorghe Pitis, (Gigi) inginer, avand 2 fii, Paul si Bogdan, medic.

Anunțuri